I.
A
sosit multașteptata primăvară, care a adus pe aripie ei razele calde ale
soarelui, flori și iarba cea verde. Odată cu venirea primăverii se întorc la
cuiburile lor și prietenii noștri înaripați – păsările. Ei fac luncile,
livezele și pădurile mai fermecătoare și viața noastră mai frumoasă.
II.
Noi
suntem recunoscători prietenilor noștri și îi întâmpinăm de fiecare dată cu
cântece și poezii. Omul trăiește pe pământ. El este mi, dar pământul e mare.
Omul iubește pământul, pentru că nu poate trăi fără mirosul frunzelor, fără
râușorul zglobiu, care curge primăvara, fără căpușoruk gingaș al ghiocelului,
fără cântecul vesel al păsărilor
Măramă pe cer viorie...
În capăt de zare s-aud
Vechi cântece de bucurie
Vin păsări cu soare din sud!
Sunt stoluri scăldate-n lumină
Cu dorul de verde și crud
Din norii de argint se anină
Vin păsări cu soare din sud!
Și-n cerc două berze se lasă
În cuibul prin ramuri de dud
Copiii alergă din casă:
Vin păsări cu soare din sud!
Ah; iată primăvara
Cu sânu-i de verdeață
În lume-i veselie
Amor, speranță, viață.
Peste saat peste ogoare
Aeru-i de sărbătoare
S-au întors de peste mare
În stoluri riunghiulare
Păsările călătoare!
Și acum și mic și mare
Stau cu nasurile în zare
De le-îndeamnă fiecare
Păsări, păsări migratoare
Hai, veniți de
peste mare!
Mihalache în livadă
Sprijinind de un vișin scara
s-a urcan în vârf să vadă
de nu vine primăvara.
Vin în unghiuri
Vin cocoare
I-an priviți-le copii
Cum aduc pe aripioare
Primăvara pe câmpii.
Cântecul – Mii de albine
Mii de albine,
zeci de copii
Sute de flori,
mii de culori
Doare una e
primăvara
Soarele apare
Irba răsara
Câmpul
înverzește
Pomul
înflorește
Pasărea cântă
Copilul zburdă
Ziua-i mai
lungă
Și noaptea-i mai
scurtă!
Și fâlfâind în senin
Se întorc cocstârcii în țară
Privește-i, privește-i cum vin.
Se întorc bucuroș în cuibare
Iar noi ne uităm cu mirare
Cum stau într-un singur picior!
În fund pe curul albastru
În zare îndepărtată
La răsărit sub soare
Un negru punct se-arată.
E cocostârcul tainic
În lume călător
Al primăverii dulce
Iubit privestetor.
Vă așteptăm dragi cocori
Grauri și privighetori
Primăvara ploi cu flori
Te cântăm cu drag din zori.
Pentru roți tu ne ești
O crăiasă din povești.
Bun venit pe plai, cocori
Grauri și privighetori!
Vin fârtații așteptații
Din adâncul depărtării
Gosăodarii pe timp și spații
Vestitoi ai primăverii.
Cip cirip cip cirip
Nu zburați că nu e chip
Aripiore vi-sunt mici
Și prin curte sunt pisici
Cip cirip cip cirip!
Cântecul: Uța-uța
Uța, Uța, uța, uța
Uța, uța stop
Uța,uța; uța; uța
Eu nu mă mai joc
Vrăbiuța sărăcuța-i
Necăjită foc
Că s-a rupr cu ea crenguța
Când erala joc
Eu nu mă mai joc!
Însă a zărit-o Ancuța după copacel
Și vnind la ea drăguța-i dete-un legănel
Vaice negănel!
Uța,uța cu Ancuța să ne legănăm
Să cântăm cu vrăbiuța și să ne lucăm
Haideți să cântăm!
Uța, uța, uța, uța
Cu tine mă joc!
Graurul
Eu sunt Graurul. Am sosit iarăși să vă aduc primăvara.
Graurul de pe copac mă întreabp ce mai fac? Vreau să cresc încă oleacuță.
Ciocănitoarea
Dați-mi voie să mă prezint și eu. Eu sunt doctorița copacilor și amgrișă de sănătatea lor anul întreg. Cum mă
cheamă?
Mă numesc ciocănitoarea
și din zori încep cu munca
de răsună codrii lunca,
din postată în postată
ciocănesc pădurea toată
nici un arbore nu scapă
cioc, cioc, cioc și iarăși cioc
eu cu viermii nu mă joc
cum îi văd haț de mijloc!
Rândunica
Iar eu rândunica mă numesc
Primăvara prevestesc
Rândunica a sosit ,
Primăvara vine
Iată, mugurii – înverzesc
Grădinițele-nfloresc
Tot e viu și întinerit
Căci e cald și bine!
Cucul
Eu-nam să vă spun cum mă cheamă. Ghicițemă după cântec.
Cântecul: Cucul
Cucule pană sură cucu
Cucule pană sură cucu
Ce tot cânți la noi pe șură
Cuculeana logojana, cucu
Ce tot cânți la noi pe șură
Or ți-e fome ori ți-e sete cucu
Or ți-e fome ori ți-e sete cucu
Or ți-e dor de codru verde
Cuculeana logojana, cucu
Or ți-e dor de codru verde
Cuculeana logojana, cucu
Nu mi-e foame nu mi-e sete cucu
Nu mi-e foame nu mi-e sete cucu
Ci mi-e dor de codru verde
Cuculeana logojana, cucu
Ci mi-e dor de codru verde
Cuculeana logojana, cucu
Ciocârlia
Mă numesc ciocârlie. Mult-mi plac gândăceii și lavrele de fluturi. Îmi place
foarte mult și să cânt.
Sus pe cervrăjit de soare
Jos pământ de primăvară
Și din brazdă de ogoare
Ciocârlia glonte zboară.
Sus sus în înălțimi
Și privind-o din câmpie
Vezi atât că mai rămâne
Doar un punct de ciocârlie.
Prezentație (Cine cât trăiește, cât de înalt zboară păsările, viteza
zborului păsărilor)
Știți oare că?!
· Într-o zi o mie de grauri nimicesc înpreună cu puișorii
lor 20 km de lăcuste.
· Bufnița mănâncă într-o vară o mie de șoricei.
· Un cuc mănâncă într-o zi 76 de omizi.
Învățătorul:
Păsările sunt sanitarii pădurilor, câmpiilor, livezilor, sunt prietenii noștri
ca li oamenii ele au nevoie de hrană, căsuțe, adăpost, ajutor și atitudine
grijulie.
De aceea aceste căsușe pentru păsări noi le vom atârna pe copaci ca să le
sirvească un bun adăpost.
Cântecul: Primăvara a sosit
1.Primăvara a sosit!
Hai copii, haideți la joc!
Și câmpia a-nverzit
Hai copii la joc!
Hai cu mare bucurie, hai la joc!
Să jucăm hora-n câmpie
Hai la joc!
2.Păsărelele în zbor.
Hai copii, haideți la joc!
Ciripesc cu glasul lor
Hai copii la joc!
Hai cu mare bucurie, hai la joc!
Să jucăm hora-n câmpie
Hai la joc!
3. Să cântăm și noi cu ele,
Hai copii, haideți la joc!
Ale noastre cântecele.
Hai copii la joc!
Hai cu mare bucurie, hai la joc!
Să jucăm hora-n câmpie.
Hai
la joc!
Комментарии
Отправить комментарий